I boni junk (bonds high-yield, bond non-investment-grade, bond speculative-grade, junk bond) sò securities speculative cù una qualificazione di creditu estremamente bassa. Sò carattarizati da una reputazione finanziaria negativa è risichi elevati. Tuttavia, issu hè un strumentu assai prufittu, cummerciu in u quali vi permette di ottene grandi prufitti. I boni sò emessi à tassi d’interessu elevati, attraendu l’imprenditori chì volenu cumprà e so cumpagnie chì anu da fallu.
Cumu a storia di u mercatu di junk bond cuminciò
A storia di u mercatu di junk bond principia in l’anni 1970. Michael Milken era impegnatu in studii analitici di i valori chì ùn anu micca una qualificazione. Hè statu capaci di dimustrà chì a furmazione di una cartera diversificata di bonds low-grade à longu andà, porta più prufittu in paragunà cù strumenti cù un altu rating. Tuttavia, in stu casu, a probabilità di difettu aumenta significativamente. Michael Milken hà identificatu a ciclicità di u mercatu, chì cunsiste in diminuzioni periodiche in securities affidabili, hè in questu tempu chì principia l’ascesa di junk bonds.
- angeli caduti – imprese chì prima avianu un altu rating, ma avà affruntate à certe difficultà;
- stelle rising – cumpagnie di start-up cù picculi assi è stabilità finanziaria insufficiente, chì anu un rating bassu;
- L’imprese à altu debitu sò praticamenti in bancarotta o in realtà acquistate imprese cù debiti enormi;
- L’imprese intensive di capitale sò imprese chì anu un capitale insufficiente o imprese chì ùn sò micca capaci di ottene prestiti, è ancu quelli chì vulianu attruverà investitori trà e persone è e persone giuridiche.
Cumu investisce in junk bonds
Prima di investisce in stu strumentu, hè necessariu di calculà quantu hè conveniente è analizà i risichi esistenti. In principiu, u mercatu hè analizatu per studià a storia di e cumpagnie emittenti. A ricerca di u mercatu hè fatta per avè una idea di l’attività ecunomica attuale è altri fattori chì afectanu a solvibilità di l’imprese. Avete bisognu di piglià a cura di a diversificazione di l’investimenti è cumprà tituli di parechji emittenti. Basatu nantu à l’analisi realizatu, una previsione à longu andà di i tassi d’interessu è a dinamica di u so cambiamentu hè realizatu. A prufittuità di l’instrumentu è u so cumpurtamentu in u mercatu hè carattarizatu da una quantità di caratteristiche:
- usu attivu di l’obligazioni di u debitu in u mercatu cù u so rendimentu reale chì supera u prufittu nantu à l’assi di qualificazione;
- un aumentu o diminuzione di u tassu d’interessu ùn affetta micca u prezzu di l’instrumentu, chì ùn pò micca esse dichjaratu nantu à l’obbligazioni di u debitu ordinariu. Questu hè dovutu à i termini insignificanti à u periodu di maturità è l’alta prufittuità di l’attivu;
- a prufittuità nantu à i boni junk dipende direttamente da a situazione in l’ecunumia.
Cumu sceglie un emittente
L’investituri ricumandenu d’invistisce micca più di un quartu di i vostri risparmi in boni junk. Per riduce i risichi, a parte di un emittente in a cartera ùn deve esse più di 5%. Investitori sperimentati raramente investenu più di 10% di i so fondi dispunibili in stu tipu di assi. Quandu sceglie ubligatoriu per a compra, hè necessariu di studià l’attività di l’emittente, in particulare, per sapè s’ellu hà altre securità è obligazioni di debitu. Fighjenu attente à i debiti publichi di a cumpagnia è a carica di u debitu tutale, chì determina a pussibilità di prestitu in una situazione cù un aumentu di u risicu di default. Anu ancu cunsiderà e prospettive di l’affari cù quale l’impresa hè cunnessa. E prospettive di una idea di cummerciale assai prubabilmente aiutanu a cumpagnia à pagà i creditori.